adascalitei.ro Web analytics

31
Mar

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

 

Daca intrebam 100 de tineri iesiti de pe bancile scolii ce vor sa realizeze in viata, 90 dintre ei ar raspunde invariabil : loc de munca, intemeierea unei familii, achizitia unei locuinte.Despre acest ultim deziderat al oricarui tanar responsabil voi vorbi in declaratia politica de astazi, achizitia sau constructia unei locuinte, ca element determinant in procesul socio-evolutiv, de stabilitate si de confort a indivizilor unei societati.Intr-adevar ca o caracteristica nationala (mai pregnanta decat in occident) – achizitia unei locuinte este strans legata de intemeierea familiei tinere si influenteaza direct atat calitatea vietii cat si capacitatea demografica a populatiei.

In Romania INS evalueaza un necesar de fond locativ de aproximativ 1 milion de locuinte(circa 100 000 anual), in conditiile in care investitiile in constructii nu reusesc sa finalizeze mai mult de 15-20 000 locuinte.Precizam ca peste 95% din aceste investitii sunt private, investitiile bugetare in domeniu fiind nesemnificative.

Cu un asa de larg grup tinta, evident ca fiecare guvernare a pus aceasta problema, cel putin declarativ, pe lista de prioritati ; si chiar le atribuim tuturor guvernelor prezumtii de bune intentii deoarece fiecare guvernare a prins un anumit moment al pietei imobiliare, care dupa cum stim a fluctuat de multe ori imprevizibil.

Retinem insa doua programe nationale care si-au demonstrat functionalitatea si anume ANL-ul de pe vremea lui A. Nastase, program cu usor caracter social si Programul Prima Casa, lansat in 2009 si in prezent imbunatatit, program prin care statul garanteaza valoarea imprumutului, astfel incat persoanele cu venituri mici au putut obtine creditarea in limitele prevazute de normativ.In cazul Programului Prima Casa nu s-a impus, din cate stim, vreo limita de varsta, singura conditie fiind ca in trecut persoana sa nu mai fi beneficiat de credit ipotecar.Operational din 2009, Programul Prima Casa a permis incheierea unui numar de 130 000 de tranzactii, reprezentand un fond de garantare de 2,6 miliarde euro.Din totalul de contracte au fost executate aproximativ 300 de garantii insumand un total sub 10 milioane euro, mai putin de 01% din intregul program.

Pe buna dreptate membrii guvernului considera Prima Casa cel mai popular program guvernamental, fapt ce a atras dupa sine imbunatatirea sa in 2015 in principal prin marirea plafonului si a fondului de garantare, dar si relaxarea conditiilor privind constructia de locuinte.Cu toate acestea, Prima Casa nu a ieftinit locuintele, ci dimpotriva, facandu-le inaccesibile pentru cei cu venituri foarte mici.In aceste conditii, la fel cum am adaptat Prima Casa, trebuie sa adaptam si Programele ANL la realitatea zilei.De exemplu ANL are de la infiintarea sa 25 000 de locuinte construite plus inca 2000 in constructie.La necesarul citat la inceput se vede clar ca este nevoie si de cresterea acestor investitii publice, ceea ce inseamna si o capitalizare directa a economiei.Felicit pe ministrul Liviu Dragnea care a planificat pentru acest an constructia de locuinte ANL pentru tineri medici si cadre din MAI.Daca ne gandim si la pretul de vanzare al locuintelor ANL, de aproximativ 300 euro/mp, acesta este categoric mai mic fata de celelalte repere de pe piata, argument in plus ca statul nu va ramane cu banii blocati.

Va multumesc pentru atentie.

25
Mar

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Prin dezbaterile publice din ultimii 5 ani, reprezentantii UAT-urilor din mediul rural, din care cel mai semnificativ for – ACOR(Ascociatia Comunelor din Romania) au stabilit impreuna cu MADR, 3 prioritati pe termen scurt si mediu : PNDR, irigatiile si cadastrul. Despre acest ultim domeniu voi vorbi in interventia de astazi, intrucat cadastrul deficitar sau lipsa lui este una din cele mai frecvente piedici in aplicarea pentru finantari europene agricole. Mai mult, termenul de finalizare nu trebuie sa depaseasca 2020, in conditiile in care din acel moment platile din agricultura se vor face pe exploatatie si nu pe unitatea de suprafata.Intelegem prin cadastru ansamblul de documente care prezinta situatia topografica, economica si juridica a terenurilor, dar si elemente tehnice privind delimitarea hotarelor, marcarea perimetrelor sau puneri in posesie.

Dupa revolutia din ’89, fondul funciar romanesc a suferit transformari structurale(in principal din cauza retrocedarilor), insa nimeni nu s-a preocupat si de o re-sistematizare din punct de vedere cadastral.In anii ’70 comunistii au facut ultimul cadastru general in care terenurile erau in proprietatea Cap-urilor si IAS-urilor, desfiintate dupa 1990. Este clar ca datorita tuturor transformarilor acesta nu mai este de actualitate, iar statisticile din 2014 aratau ca maxim 10% din terenurile agricole romanesti sunt cadastrate, de multe ori cu ocazia vanzarii catre entitati straine.In opinia noastra, desi multe guverne si-au exprimat intentia pentru demararea unui proiect national de cadastru, 2 mari probleme au blocat acest demers : pe de-o parte legislatia ambigua, iar pe de alta parte lipsa sursei de finantare care la nivel national ar fi insemnat o suma de ordinul sutelor de milioane de euro pentru un total de aproximativ 10 milioane hectare teren agricol.

Inca doua aspecte lamuritoare in incercarea de diagnoza a sistemului – la nivel national 90% dintre operatiunile cadastrale au vizat terenuri si constructii din intravilan si doi – neclaritatile din sistem lipsesc bugetele UAT-urilor de sume care nu pot fi incasate, estimate la zeci de milioane de euro anual.

Recent, la o conferinta comuna a Camerelor de Comert Internationale s-a concluzionat ca cea mai mare piedica in dezvoltarea afacerilor din agricultura o reprezinta cadastrul. Avand in vedere ca o exploatatie agricola are o valoare intrinseca imobiliara, un cadastru extins permite garantii mai mari fata de banci si implicit un capital de lucru mai mare.

Institutia centrala de resort, ANCPI(Agentia de Cadastru si Publicitate Imobiliara) a lansat anul trecut in dezbatere publica Proiectul de Hotarare de Guvern privind Programul national de cadastru si carte funciara, proiect de viziune in valoare de 1 miliard de euro, atat bani europeni cat si fonduri guvernamentale de dezvoltare.Trebuie mentionat ca aceasta institutie care pana in 2009 se finanta din venituri proprii a suferit grave constrangeri financiare in perioada 2010-2012 care au blocat progresele in domeniu.Abia in luna mai 2013 prin sedinta de Guvern s-a alocat o suma considerabila destinata inregistrarii imobilelor in sistemul de cadastru si carte funciara. Un exemplu de buna practica este Proiectul CESAR, prin care cu ajutorul unui imprumut de la BIRD(Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare) s-a efectuat cadastru pentru un numar de 50 UAT-uri, reprezentand 1,74% din planul national de cadastru.Pentru cetatenii acestor comune programul inseamna lucrari de cadastru si carti funciare gratuite si o gestionare durabila mai ales in scopul aplicarii pentru fonduri europene destinate fermierilor.

Dragi colegi, va propun sa sprijinim eforturile Guvernului si ale ANPCI catre progrese mai mari in efectuarea cadastrului agricol.Totodata ANCPI, prin oficiile teritoriale judetene trebuie sa dezvolte o comunicare mai intensa atat cu administratorii UAT-urilor cat si cu simplii cetateni care detin proprietati funciare.

Va multumesc pentru atentie.

18
Mar

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Guvernul condus de Victor Ponta a debutat in mai 2012 dupa o perioada in care Romania a fost adusa la stadiul de « tarla portocalie » de catre un regim de obedienti si de « beizadele politice ».Ne aducem aminte cum ministri USL isi puneau mainile in cap fata de neregulile gasite in ministere, dovada fiind sutele de sesizari trimise institutiilor de control si anti-coruptie.Romanii au apreciat la Victor Ponta ca nu a ales tactica blamarii « mostenirii dezastruoase », ci dimpotriva a urmat punct cu punct pasii din Programul de Guvernare intocmit impreuna cu partenerii din USL.De asemenea, dupa evenimentele electorale care au marcat anul trecut, premierul a anuntat ca in 2015 vom face mai putina politica si ne vom concentra mai mult pe masurile de care are nevoie Romania.

In acest context, proiectul privind modificarile Codului Fiscal a fost o initiativa planificata, asteptata si meritata de catre contribuabilii din Romania.Avand in vedere importanta continutului si impactul benefic pentru buzunarele romanilor, consider ca subiectul inca nu a fost dezbatut in spatiul public asa cum ar merita.Unul dintre motive este cu siguranta sirul de dosare instrumentate de justitie, in care amanuntele senzationale tin zile de-a randul capul de afis pe platformele media.Despre beneficiile noului Cod Fiscal, e suficient sa amintim reducerea cotei standard de TVA si reducerea la 09% a TVA la alimente de baza, reducerea CAS la angajat si angajator si diminuarea cotei unice plus un intreg ansamblu de masuri care vor mari puterea de cumparare a romanilor si vor reduce evaziunea fiscala.

In acelasi registru Ministerul Transporturilor a inaintat Master-Planul pe transporturi, document care sintetizeaza strategia de investitii si conectarea regiunilor istorice la marile coridoare pan-europene.

Cele doua exemple care reglementeaza domenii strategice sunt demersuri, poate nu perfecte, insa aduc imbunatatiri concrete in cadrul unor sisteme care s-au dovedit paguboase in ultimii 10 ani.Orizontul mediu si lung de implementare obliga insa la consens al intregii clase politice, pentru ca fara o vointa comuna astazi, viitoarele guverne vor darama ceea ce construieste actualul.Chiar si alegerea Presedintelui Iohannis a fost un semnal al electoratului catre echilibru si dialog intre actorii de pe scena politica.

Aici avem de-a face insa cu o indaratnicie greu de inteles a unor membri ai opozitiei, care critica doar de dragul de a critica si care risca sa transforme PNL in adversarul Proiectelor Romaniei dupa principiul « daca e propus de PSD atunci nu e bun ».Dovada – doar in ultima saptamana doua demersuri care au esuat lamentabil.Primul este « tentativa » de program de guvernare de 129 pagini tip « referate.ro » despre care proprii membri de partid spun ca este facut pe picior, nu contine o strategie clara si este mai putin liberal decat al PSD.Faptul ca insisi vechii liberali se plang ca nu le-au fost luate in seama propunerile dovedeste ca demersul a avut ca scop promovarea personala a celui care se vrea inlocuitorul lui Victor Ponta, si anume Catalin Predoiu.

A doua gafa care pune frana proiectului politic PNL este motiunea simpla adresata saptamana trecuta ministrului Fondurilor Europene.Nu doar ca motiunea a cazut cu 184 voturi impotriva celor 96 liberale, dar nu a intrunit nici macar cele 109 voturi ale parlamentarilor sustinatori.Mai mult, motiunea ataca un minister pe care Boc-Ungureanu l-au lasat cu 08% rata de absorbtie, iar in prezent aceasta a fost dusa la 52%.In mod ironic textul motiunii prezinta abuzuri care trebuie reclamate guvernelor conduse de Emil Boc.

In fine, apelul unora precum Vasile Blaga pentru destabilizarea majoritatii parlamentare actuale arata ca PNL s-a indepartat de valorile Bratienilor, ale lui M.I.Quintus sau chiar ale lui Klaus Iohannis, iar sigla galbena incepe sa aiba accente cromatice portocalii.

Va multumesc pentru atentie.

15
Mar

Deputatul Petru Movilă – Rumburak se întoarce

Lipsit de o activitate politică pertinentă pentru ieşenii care l-au votat şi incapabil să-şi susţină promisiunile electorale, deputatul PMP Petru Movilă a devenit, în ultimele zile, “poliţistul de serviciu” în judeţul Iaşi.

Vineri 13 martie, la Primăria Probota, a avut loc un incident regretabil între fostul consilier local Vasile Pipirig şi primarul Vasile Dadu. Conflictul a fost aplanat de un echipaj de poliţie, sosit la cererea personalului primăriei, a cărui activitate a fost perturbată de scandal.

În condiţii normale,  incidentul de mai sus trebuie cercetat de către organele de poliţie şi soluţionat, în mod obiectiv, însa în mod nejustificat în cauză s-a implicat fără să i se ceară acest lucru “poliţistul de serviciu” Petru Movilă. Prin atitudinea şi concluziile originale pe care le-a prezentat public, după metode de “inspecţie” neştiute de nimeni, Petru Movilă nu doreşte decât transformarea acestui conflict într-unul politic.

Mă simt nevoit să-i răspund colegului de Parlament, aducându-i aminte un citat din propria sa declaraţie de presă: ”…consider că un astfel de eveniment nu are ce să caute într-o competiţie politică”. Atitudinea mea faţă de această situaţie este dată şi de faptul că Probota este comuna mea natală, cu o comunitate importantă pentru Colegiul 3, căreia am datoria să îi prezint adevărul şi nu manipulările domnului Petru Movilă, care a ieşit parlamentar în acest colegiu cu doar 14%.

Cu dorinţa fermă ca instituţiile statului să îşi facă datoria, prezint opiniei publice şi ieşenilor din Colegiul 3 urmatoarele aspecte faţă de care există probe şi pot clarifica contextul în care s-a produs incidentul:

- Vasile Pipirig şi primarul Vasile Dadu se cunosc foarte bine, primul fiind consilier local PSD până în 2014, când şi-a pierdut calitatea de membru de partid.

- Vasile Pipirig este nemulţumit pentru că i-a fost atribuită o suprafaţă mai mică de păşune decât şi-ar fi dorit de către Asociaţia Crescătorilor de Animale. Pe fondul acestor nemulţumiri, Vasile Pipirig a încercat în repetate rânduri să îl provoace fizic şi verbal pe primarul Vasile Dadu, tot în sediul primariei, pentru două din aceste incidente existând depuse plângeri pentru ultraj la postul de poliţie Probota. Plângerile au fost depuse de primarul Vasile Dadu în anul 2014.

Astfel, între cei doi s-a creat o stare de tensiune şi premise pentru un conflict spontan, dar pe fundamente personale şi nicidecum politice.

Cele de mai sus, împreună cu declaraţiile mai multor martori vor lămuri împrejurările în care s-a produs altercaţia, iar cine se face vinovat va răspunde în faţa legii.

Deputatul Movila  ne arată ca nu îşi cunoaşte atributele constituţionale de parlamentar, şi face pe-a poliţistul prin comună. Consider că declaraţiile sale constituie atât încercarea de manipulare a opiniei publice, cât şi interferenţa în ancheta poliţiei.

Dacă tot vrea să facă pe detectivul, l-aş ruga să “ancheteze” situaţiile apărute la nivelul Colegiului 3 în campania electorală din 2012. L-aş ruga să-şi aducă aminte că în acea perioadă, într-o singură noapte, 40 de bannere din comunele Voineşti, Ţibana şi Ţibăneşti au fost distruse. De mai bine de 2 ani, Petru Movilă nu a răspuns public faţă de aceste incidente, dar acum face pe moralistul şi dă verdicte în situaţii care nu ţin de atribuţiile de parlamentar.

Este clar că pe fodul scăderii PMP, partid fără consilieri locali, Movilă a rămas fără obiectul muncii şi se agaţă de orice eveniment pentru a-şi face tribună politică.

12
Mar

PNL continua sa se faca de ras in fata romanilor.Miercuri 11 martie 2015 Camera Deputatilor a respins motiunea simpla adresata ministrului Fondurilor Europene cu 184 voturi impotriva, 96 pentru si 21 de abtineri.De remarcat ca demersul lor nu a adunat nici macar voturile celor 109 deputati PNL care au semnat pentru sustinere.Domnii liberali au incercat printr-un material facut pe genunchi sa puna in carca guvernului aproape toate problemele de sistem pe care, printr-o ironie a sortii, tot incompetenta lor le-a generat, in timpul guvernarilor dinainte de Victor Ponta.Se reclama in document nici mai mult nici mai putin decat situatia-dezastru din POSDRU, intarzierile din POS Transport sau POS Mediu.La fel de ciudat – solutiile propuse la final sunt in curs de implementare de catre ministrul Teodorovici inca din momentul preluarii ministerului.Cel mai bun argument pentru a inchide gura opozitiei de dragul populismului este urmatorul: la preluarea guvernarii rata de absorbtie pe fonduri europene era de 8,5%, iar in decembrie 2014 aceasta ajunsese la 52%.Daca mai punem la socoteala si faptul ca guvernele Boc II, III au blocat mai multe programe operationale pe suspiciuni de frauda, programe deblocate prin angajamentele guvernului Ponta, atunci concluziile sunt evidente.Imi aduc aminte cum Emil Boc prezenta situatia fondurilor absorbite in miliarde de euro, evitand procentele, pentru a nu se face de rusine.

Documentul inaintat de PNL vorbeste de loturile de autostrazi ca despre mentosane cu intentia de a le include in tabloul apocaliptic.Mai bine ne-ar vorbi despre lotul Bica, loturile Cocos, Udrea sau Pinalti, lotul Videanu, care au produs romanilor prejudicii de sute de milioane de euro.

Noul PNL ne-a dat dovezi clare in doar 1 saptamana ca este un proiect esuat:a prezentat o tentativa de program de guvernare de 129 pagini plin de greseli si fara niciun fel de strategie, mai slab decat majoritatea referatelor studentesti de la FEAA.Arhanghelul justitiar care se vrea premier in locul lui VP, Catalin Predoiu, educat in Academia politica T. Basescu, a fost chemat la DNA in dosarul Bica.Interesant ca fostul ministru declara ba ca o cunostea,ba ca nu, ba ca a numit-o, dar de fapt n-a numit-o el.

In incheiere, va propun un exercitiu de imaginatie, in contextul in care tintele PNL sunt ministrii Valcov, Teodorovici sau Ioan Rus.Cum ar fi, dragi prieteni, sa ne trezim peste noapte cu Ialomitianu la finante, Igas la interne sau Ludovic Orban la transporturi?Cu siguranta ca ne-am simti tradati, dar ei ar tipa “Ne-am luat tara inapoi !!!”

10
Mar

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Epoca INTERNETULUI, inceputa in America anilor 70, este considerata de oamenii de stiinta un ciclu cel putin la fel de important ca revolutia industriala din secolul XIX.Cu toate diferentele culturale si sechele in mentalitate, Romania nu a fost ocolita de inovatiile tehnologice aduse de reteaua globala de comunicatii si trebuie sa recunoastem ca generatiile tinere au aratat disponibilitate si talent nativ pentru a face din acest context o oportunitate, in ciuda celor « old school » sau de moda veche.Astazi constatam fapte si cifre care ni se par cat se poate de firesti :scoala romaneasca pregateste specialisti IT care sunt doriti in SUA, cele mai mari salarii din Romania sunt in industriile legate de IT, majoritatea romanilor cu acces la internet se informeaza, isi deruleaza afacerile/profesia, socializeaza  cu ajutorul mediului on-line.O dovada ca Romania a fost vazuta ca piata cu potential este faptul ca tara noastra beneficiaza in prezent de una din cele mai mari viteze ale internetului si transferului de date din lume.Statistic in Romania exista astazi 14 milioane de conexiuni la internet si aproape 1 milion de domenii inregistrate .ro.

Inevitabil in acest context, ca in procesul de modernizare a institutiilor statului, una dintre prioritati sa nu devina informatizarea acestora.Evident ca acest lucru, inceput timid in urma cu 15 ani, a constat atat in dotarea acestor institutii cu mijloace informatice cat si crearea unor procedee care sa inmagazineze si sa faca mai usor accesul la date.Chiar daca generic atunci cand vorbim de informatizare a statului ne gandim la toate acele servicii publice la care procedurile electronice inlocuiesc cozile interminabile la ghisee(ramasita din epoci apuse), beneficiile acestui proces evolutiv sunt numeroase si pe toate palierele : in sanatate, in educatie, economie/finante, securitate si ordine publica, ba chiar si in procesul electoral unde sistemele informatice depisteaza votul multiplu.

Din pacate acest proces-parte a reformei statului a fost daca nu sabotat – atunci incetinit timp de un deceniu de contracte paguboase despre care fie s-a scris in mass-media, fie aflam acum detalii din rechizitoriile DNA.In perioada 2001-2012 aceste masinatiuni au avut drept rezultat pagubirea bugetului de stat si imbogatirea unor grupari trans-partinice care au mai legat o piatra de moara credibilitatii clasei politice romanesti.Amintim cateva dosare cu rasunet care sunt in atentia publicului :Contractul inchiriere licente Microsoft in valoare de 105 milioane dolari derulat intre 2004-2009, Contractul Microsoft in valoare de 96 milioane euro derulat intre 2009-2012, Contractul privind Sistemul Educational Informatizat in valoare de 124 milioane dolari derulat intre 2001-2009, Contractul integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat in valoare de 534 milioane euro si exemplele pot continua.Expresia cu care operatorii privati din IT care caracterizeaza aceste contracte este « bani multi, performante slabe », dincolo de orice suspiciune privind derularea legala a acestor acte juridice.

Un lucru este sigur – procesul de informatizare a institutiilor de stat trebuie continuat pentru ca inca mai avem domenii in care se lucreaza ca acum 20 ani.Inca nu am rezolvat problema conectivitatii, in special in randul elevilor din mediul rural, de aceea ne vom bucura daca Guvernul Victor Ponta isi va indeplini acest angajament.Un aspect aparent nesemnificativ, insa deranjant pentru public si perceput ca o sfidare la adresa cetateanului – site-urile institutiilor publice care sunt fie prost gestionate fie neglijate sau neactualizate cu anii.In conditiile in care s-au cheltuit bani publici pentru realizarea acestora – cineva va trebui sa raspunda pentru lipsa lor de functionalitate.Metoda prin care s-au sifonat bugete cu pretextul construirii unui site al institutiei este rusinoasa si trebuie sa dispara din administratie.In acelasi registru includem si soft-urile platite cu bani grei de care nu aveam nevoie.

Nu in ultimul rand, trebuie sa gasim o solutie pentru urmatorul paradox : ne dorim institutii informatizate, insa sistemul nu poate sustine angajarea specialistilor IT pentru care o slujba la stat nu poate concura salariile din mediul privat.In acelasi timp statul plateste sume uriase pentru servicii externalizate care se pot dovedi inutile.Rezulta clar o nevoie de adaptare a sistemului public, dupa ce mediul privat face asta de 15 ani.

Va multumesc pentru atentie.

 

3
Mar

 

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Saptamana trecuta, pe 24 februarie a fost sarbatorit Dragobetele, aceasta zi devenind o veritabila zi a indragostitilor care vor sa isi  sarbatoareasca « romaneste » sentimentele pentru persoana iubita.Putina lume stie insa ca aceasta sarbatoare are radacini stravechi pe teritoriul spatiului carpatic dinainte chiar de epoca crestina, iar semnificatia primordiala o reprezenta venirea primaverii si inceperea anului agricol.

Cu totii am sustinut faptul ca agricultura romaneasca este un domeniu strategic, iar guvernul a demonstrat prin masurile sale ca a inteles acest lucru si agricultura a devenit o prioritate a actualei coalitii de guvernare.Ultimii trei ani au adus cu sine cresterea suprafetelor de teren lucrate, imbogatirea parcului tehnologic si de utilaje, cresterea absorbtiei de fonduri europene si productii record ce au contribuit nemijlocit la cresterea PIB.Astazi, odata cu inceperea campaniei agricole de primavara doresc sa supun atentiei dumneavoastra una din nisele importante ale acestui sector si anume agricultura ecologica sau, in termeni europeni – « agricultura organica » sau « agricultura biologica ».

Acest tip de agricultura este de fapt un sistem de productie al carui rol principal este acela de a produce o hrana mai curata care sa nu afecteze organismul uman, in deplina armonie cu mediul inconjurator care trebuie protejat si conservat.Conform Codex-ului european, agricultura organica este acel « management de productie care amelioreaza si promoveaza sanatatea agro-ecosistemului, biodiversitatea, ciclurile biologice si activitatea biologica a solurilor. »Acelasi text prevede ca se pot utiliza toate metodele agronomice, biologice si mecanice, insa fara folosirea materialelor sintetice, in speta orice substante chimice destinate protejarii sau doparii productiei agricole.

Imbratisarea acestei filozofii de productie nu a fost si nu este usoara, mai ales ca in cei 50 ani de comunism accentul a fost pus pe o productie cat mai mare, depasirea planurilor etc., iar de protejarea mediului nici nu se punea problema.Din pacate si astazi cand majoritatea terenurilor lucrate sunt arendate, daca indemni un mare fermier sa lucreze ecologic, iti va raspunde ca datorita concurentei si bursei internationale de preturi care permit o marja minima de profit, dumnealui va prefera culturi intensive, modificate genetic, saturate de pesticide si ingrasaminte, dar cu productii duble fata de culturile prietenoase cu mediul.Un exemplu din practica – 1 hectar de grau cultivat fara folosirea compusilor chimici poate produce intre 3-3,5 tone, in timp ce prin metoda intensiva productia ajunge si la 6 tone.Ce nu realizeaza insa arendasii care vor sa isi maximizeze profiturile, este ca in timp fauna de microorganisme care fac terenul fertil este distrusa, iar calitatea solului scade pana la sterilitate.

Astfel a luat nastere dezbaterea privind obiectivele economice ale agriculturii eco, si anume sa permita un nivel decent de castiguri celor ce o practica si nu in ultimul rand sa permita o productie cantitativa suficienta populatiei care se hraneste.Legiuitorul european a gandit pe etape realizarea acestor obiective.Pe termen scurt, prin Politica Agricola Comuna se doreste ca suprafata cultivata bio sa depaseasca 10% din suprafata totala.Prevederile PAC au facut ca agricultura bio sa creasca de la an la an, insa avem destule cazuri in UE in care fermierii s-au intors la agricultura conventionala intrucat cea biologica nu le putea acoperi cheltuielile.De asemenea sprijinul oferit de stat era insuficient.

Analizand piata produselor bio din Romania, aceasta a avut o crestere de la an la an, insa din pacate doar in cazul exploatatiilor mici si rareori mijlocii, in general pe legume-fructe, ceaiuri sau plante medicinale.Specialistii ne declara ca avem peste 1 million de hectare de pasune care daca s-ar certifica ne-ar situa pe unul din primele trei locuri in UE in ceea ce priveste suprafata cultivata bio.Din aceasta situatie rezulta clar doua probleme : inca nu am convins marii fermieri sa practice agricultura ecologica la scara larga, iar a doua – se simte nevoia unor compensatii mai mari care sa ajute fermierul la acoperirea costurilor de productie.

Noul PNDR 2014-2020 aduce schimbari pozitive in acest domeniu.Odata cu introducerea unui pachet de sprijin pentru pajistile certificate ecologic se vor obtine produse animale de calitate care vor putea fi valorificate corespunzator.Fermierii inregistrati in sistemul de agricultura ecologica vor primi subventii marite, de exemplu 500 euro/hectar /an pentru legume sau 620 euro/hectar/an pentru livezi.

Imi doresc, dragi colegi, ca in viitor, performanta agriculturii noastre sa fie apreciata mai mult prin indicatori calitativi si de protectie a mediului, si mai putin prin indicatori cantitativi, dar daunatori pe termen lung.

Va multumesc pentru atentie.

25
Feb

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Acum 6 ani, mai precis la alegerile parlamentare din 2008, PDL-ul a candidat sub un slogan national de toata frumusetea ROMANIA PE MAINI BUNE, expresie care ne face sa ne gandim la responsabilitate, competenta, speranta ; lucruri de care tara avea mare nevoie pentru ca tocmai aparuse la orizont criza de peste ocean.

Din pacate, acum romanii au vazut pe ce maini bune au dat Romania acelei perioade pentru ca acele maini sunt bune acum la dat declaratii si la purtat bratarile DNA.Nu stiu daca guvernele Boc ar trebui blamate pentru devalizari de genul Microsoft sau ANRP, sau pentru ipocrizia cu care au taiat pensii si salarii in timp ce statul pierdea sume uriase de bani in retele de crima organizata(conform rechizitoriilor DNA).Ceea ce ne-a deranjat insa in acea perioada de trista amintire a fost atitudinea rigida, inflexibila, in fata criticilor si a solutiilor adevarate anti-criza si asta dragi colegi, a fost aroganta care au sanctionat-o cetatenii la votul din 2012.Astazi apar in spatiul public zi de zi dovezi ca Romania a fost sub patronajul fostului presedinte un stat clientelar, in care cateva firme agreate si-au inzecit veniturile fara a uita sa returneze o parte din bani catre filierele care ofereau protectie politica.

Guvernul condus de Victor Ponta a preluat asadar o mostenire dezastruoasa pe care a denuntat-o ori de cate ori a fost cazul, dar, indiferent de cate batalii politice s-au succedat din 2012, coalitia de guvernare nu si-a uitat anagajamentele asumate in fata romanilor.E suficienta o scurta analiza, dragi colegi, pentru a concluziona ca masurile noastre au beneficiat de cele mai ample fundamentari si dezbateri publice din istoria post-revolutionara a Romaniei.Am aprobat cu totii atat masurile care au reparat nedreptatile guvernelor Boc-Ungureanu cat si cele care intr-o forma sau alta au relansat circuite economice sau au crescut calitatea vietii cetatenilor.Exemplificam pe scurt cu reducerea TVA la paine, scutirea pe profitul reinvestit sau masurile din domeniul agro-industrial.

Saptamana trecuta s-au publicat masurile prevazute de noul cod fiscal, asa cum au fost trimise spre dezbatere parlamentului, in opinia noastra modificari asteptate, meritate, de care intreg mediul economic avea cu adevarat nevoie.Modificarile cu cel mai mare impact sunt reducerea TVA la 20 respectiv 18% si la 09% pentru carne, peste, legume-fructe, reducerea CAS la angajat si angajator, diminuarea accizei la combustibil si eliminarea anumitor taxe.Termenul de 6 luni in care acest proiect va fi dezbatut in parlament este suficient pentru promovarea si eficientizarea noului normativ fiscal.

Unii reprezentanti ai opozitiei, uitand ca nu mai devreme de anul trecut au sustinut ei insisi aceste schimbari, au sarit imediat impotriva prevederilor de mai sus, folosind in genere 2 linii de argumentatie : primul argument – masurile au caracter populist si electoral, multe intrand in vigoare in anul alegerilor locale 2016.Imi este greu sa cred, stimati colegi, ca in tara noastra unde avem alegeri aproape o data la 2 ani(fara a socoti partialele) putem gasi vreun moment neatins de umbra alegerilor ; al doilea argument al opozitiei se refera aproape unanim la sustinerea bugetara a acestor masuri, pe care paradoxal specialistii le califica drept masuri de dreapta, ca sa nu spunem – chiar liberale.Analizele MFP calculeaza un impact bugetar cumulat net de 6.8 miliarde lei pentru 2016, 3,1 pentru 2017, 3,1 miliarde in 2018 si 2,3 miliarde lei in 2019, cand se va reduce si cota unica de la 16 la 14%.Va propun o scurta paralela – cresterea TVA din 2010 a dus evaziunea fiscala din 2011 la o cota alarmanta de 17% din PIB, reprezentand peste 25 miliarde euro, din care se estimeaza ca 05% reprezinta cresterea TVA de la 19 la 24%.Cu alte cuvinte, efectul de impovarare a celor deja impovarati a trimis in economia subterana venituri de aproximativ 7 miliarde euro, pe care bugetul nu le colecteaza nici in ziua de astazi.Daca prin aceste masuri vom reusi sa colectam macar o treime din acest bazin, vom acoperi si depasi fara probleme impactul bugetar estimat.

Beneficiul major insa este acela pe care il vor resimti milioanele de salariati din Romania, si anume scaderea preturilor la raft si cresterea puterii de cumparare si implicit a calitatii vietii.Imi doresc ca peste cativa ani cetatenii sa poata face o comparatie intre epoca Basescu-Boc si perioada de guvernare a premierului Victor Ponta si sa decida ei in care dintre legislaturi tara a fost « pe maini bune ».

Va multumesc pentru atentie.

18
Feb

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

 

Somajul este un fenomen care prin afectarea tuturor statelor in diverse proportii, a devenit prin consecintele sale una dintre preocuparile generale ale organismelor U.E.Activitatea acestor organisme urmareste doua directii, pe de-o parte atenuarea acestor consecinte prin prestatii care sa asigure supravietuirea financiara a somerilor, iar pe de alta parte masuri prin care toata aceasta forta de munca sa fie reabsorbita de catre circuitul economic.In terminologia de specialitate primele se numesc masuri pasive, iar ultimile – masuri active.

Potrivit ONU, termenul de SOMER este definit drept “orice persoana care a implinit 15 ani; este apta de munca; nu munceste sau cauta un loc de munca ‘’.In acest context Romania are obligatia alinierii la modelul social european si implementarii masurilor comunitare de combatere a somajului, desi s-a dovedit ca aceste solutii nu au un caracter universal valabil, ci pentru fiecare stat, in functie de caracteristici, trebuie masuri specifice.Dezbaterea in acest domeniu porneste de cele mai multe ori de la impartirea resurselor pentru implementarea acestor masuri.Adica cum e mai bine – sa directionam aceste resurse pentru prestatii sociale cat mai confortabile, sau catre masuri active care sa aduca la angajarea fortei de munca in sistem , fapt care pe termen lung va returna banii catre stat prin plata contributiilor si cotizatiilor.De prisos sa mai spunem ca in tot spatiul comunitar aceasta chestiune a fost gestionata cel mai eficient de catre guvernele de stanga, cel mai bun exemplu fiind tarile nordice.Strategia europeana pentru ocuparea fortei de munca(SEO) vizeaza o directie suplimentara si anume Prevenirea Riscului Somajului prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, formarea profesionala pe tot parcursul vietii si imbogatirea competentelor si aptitudinilor tuturor indivizilor.

In Romania rata somajului la nivel national era in decembrie 2014 de 5,14%, mai mica cu 0,3% fata de decembrie 2013 si insumand 478 338 persoane.Din totalul persoanelor inregistrate ca someri, doar 140 000 beneficiaza de indemnizatie, in timp ce restul de aproape 350 000 sunt neindemnizati.Din numarul total de someri circa 150 000 provin din mediul urban, iar 320 000 din mediul rural.

La nivel european avem de-a face cu o anomalie statistica.Astfel ca in timp ce Romania are un procent de someri de 05%, in Spania cifra se situeaza la 26%, in Polonia – 10%, iar in Italia 12%.Aceasta anomalie se explica prin faptul ca in Romania cei care sunt inregistrati ca someri si nu mai primesc indemnizatie sunt radiati din evidente daca nu se prezinta o data la sase luni la agentiile pentru ocuparea fortei de munca.Alta explicatie a specialistilor este ca in tara noastra exista circa 3 milioane de persoane care sunt patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori in agricultura si nu figureaza in evidentele oficiale ca persoane fara loc de munca.O concluzie nefericita a acestei anomalii o constituie faptul ca in Romania institutiile statului menite sa combata munca la negru si evaziunea fiscala din piata muncii inca nu functioneaza cum ar trebui.In teritoriu guvernul a decis recent comasarea ITM-urilor cu AJPIS-urile, demers prin care speram sa se poata controla mai bine situatia persoanelor fara ocupatie declarata.

O alta specificitate a situatiei din Romania o reprezinta numarul mare de romani plecati la munca in strainatate, oameni care nu mai sunt luati de 10 ani in evidentele privind forta de munca si care au de multe ori o situatie incerta chiar in tarile occidentale unde vietuiesc.

Sa vorbim putin despre indemnizatia de somaj.In Romania aceasta este o suma fixa, neimpozabila reprezentand 75% din salariul de baza minim brut pe tara.Aceasta indemnizatie se acorda daca sunt indeplinite anumite conditii :stadiu de cotizare de minim 12 luni in ultimile 24 luni, nu se realizeaza alte venituri, nu se indeplinesc conditiile de pensionare si beneficiarii sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca.De mentionat ca pot primi indemnizatie de somaj si absolventii de liceu sau studii superioare, timp de 12 luni, masura de sprijin pe care legiuitorul a gandit-o pana la gasirea unui loc de munca.

In ceea ce priveste masurile active de diminuare a somajului consider ca trebuie investit in pregatirea si calificarea celor care cauta de munca, mai ales in domeniile in care se schimba tehnologia.

In acelasi timp statul trebuie sa se implice in stimularea vechilor si noilor intreprinderi care creaza noi locuri de munca.In aceasta categorie intra si intreprinderile care angajeaza absolventi sau persoane cu dizabilitati.In spatiul comunitar legislatia s-a adaptat cerintelor economice si a dat posibilitatea unor diverse tipuri de angajare legala :contract cu orar atipic, angajare provizorie pe durata determinata, stagii sau alte contracte de munca deosebite.Vedem asadar ca solutiile pentru prevenirea si combaterea somajului trebuie sa produca un echilibru intre mentinerea fortei de munca intr-o stare calificata si stimularea mediului economic la crearea permanenta de locuri de munca, care prin impozite si cotizatii vor genera incasari la bugetul de stat.

Va multumesc pentru atentie.

13
Feb

Prieteni dragi,

Vă invit să citiți o reproducere, o adaptare la starea personală a unui citat care mi-a plăcut foarte mult și care aparține marelui basketball-ist, Michael Jordan. Citatul face parte din speech-ul său pe care l-a ținut cu ocazia retragerii din basketball-ul de mare performanță.

În viața mea de sportiv am ratat peste 10.000 de lovituri de picior care puteau deveni puncte. Am pierdut zeci de meciuri la probele de kumite și kata. Atunci când luptam în echipă, ceilalți colegi își puneau speranța că voi reuși un ipon, dar nu întotdeauna acesta venea. În viață de multe ori am avut și eșecuri, tocmai de aceea cred că am reușit.

Dragii mei, în sport nu se vorbește numai despre victorii, ci, adesea și despre înfrângeri. Înfrângerile sunt mult mai dese decât victoriile în sportul de performanță de aceea consider că fără să simți gustul amar al unei înfrângeri nu te poți bucura de satisfacția dulce pe care ți-o oferă o victorie.

Aș vrea să vă gândiți… Oare nu cumva marea lecție a sportului și a disciplinei sportive este, de fapt, suportarea înfrângerii după ce ne-am antrenat din greu pentru victorie?

Vă doresc un week-end liniștit în care să puteți reflecta…