adascalitei.ro Web analytics

19
Dec

Astazi a aparut intr-un cotidian local deputatul liberal Anton Dobos care nici mai mult nici mai putin cere demisia guvernului Victor Ponta, la doar o zi dupa investirea acestuia in Parlamentul Romaniei cu o majoritate de 377 voturi pentru.Alternativa propusa de PNL ar readuce la carma tarii personaje semi-obscure care au votat nu demult taierile de salarii si indemnizatii sociale, in timp ce statul platea miliarde de euro in caracatita ANRP.Acestia ar fi Predoiu, Boagiu, Ialomitianu sau incolorul Igas, adica aproape jumatate din cabinetul Boc.
Colegii din noul PNL par a se fi imbatat cu apa rece si isi inchipuie ca votul din 16 noiembrie este victoria lor personala, cand in realitate alegatorii au sanctionat intreaga clasa politica si au optat pentru un profil de Presedinte aparent diferit.Pe cale de consecinta, aceste iesiri in decor pe care le fac noii PNL-isti care se napustesc spre CIOLAN, nu fac decat sa il decredibilizeze pe Iohannis si sa arate ca noul PNL e de fapt un PDL vopsit in galben.
Deputatul Anton Dobos se indoieste de competenta lui Victor Ponta, dupa doi ani in care tara a trebuit scoasa din fundatura in care au lasat-o guvernele Boc-Ungureanu:salariile si pensiile au fost reintregite, fondurile europene deblocate, s-au redeschis 23 de spitale, s-a redus evaziunea fiscala din panificatie prin reducerea TVA, a fost micsorata CAS la angajator cu 5% si exemplele pot continua.
Desigur, se poate oricand si mai bine, dar in comparatie cu 2009-2012 este limpede ca abia acum mergem intr-o directe buna.Noi, coalitia de guvernare, ne-am asumat chiar si votul din 16 noiembrie si dorinta romanilor de a exista un echilibru de putere in Romania, adica un Premier de stanga si un Presedinte de dreapta, ambii legitimati prin vot popular.
Nu incercati sa pacaliti romanii, domnilor de la PNL!

18
Dec

Dragi cititori ai blogg-ului,

Pe 18 decembrie 1992 Adunarea Generala ONU a  adoptat Declaratia cu privire la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale, etnice, lingvistice si religioase.In Romania 18 decembrie a fost declarata Ziua Minoritatilor Nationale prin hotarare de guvern in 1998, raliindu-se astfel, contextului international. Aceasta data celebreaza prin diverse evenimente multiculturalitatea care in spatiul intra-carpatic oricum a fost si este o realitate in care traim cu totii. Valorile celebrate pe 18 decembrie sunt cele ale tolerantei, dialogului si cunoasterii si colaborarii intre diversele culturi din spatiul in care traim.

Spatiul geografic in care se afla tara noastra astazi a primit si ocrotit de-a lungul istoriei o varietate larga de etnici ai caror urmasi alcatuiesc astazi minoritatile nationale:maghiari, rromi, rusi, lipoveni, evrei, germani, turci, tatari, armeni, bulgari, sarbi, polonezi, greci si chiar italieni. Statistic s-au declarat ca apartinand unei minoritati nationale 11,10% dintre cetatenii intervievati la ultimul recensamant din 2011, adica circa 2 090 000 de persoane. Dintre acestea 06,5% (1 200 000) apartin etniei maghiare, in timp ce 3,3%(621 600) apartin etniei rrome. In cadrul grupurilor etnice cu peste 20 000 persoane s-au inregistrat 50 900 ucrainieni, 36 000 germani, 27 700 turci, 23 500 rusi sau lipoveni si 20 000 tatari. Fata de recensamantul din 2002 s-a inregistrat o crestere a populatiei de etnie rroma de la 2,5 la 3,3 % si o descrestere a populatiei de etnie germana de la 0,28 la 0,20%.In ceea ce priveste limba materna 91% dintre respondenti au declarat limba romana ca fiind vorbita in familie in timpul copilariei, insa in cazul a 6,5% aceasta este limba maghiara.

Studiile privind geografia intolerantei fata de minoritatile etnice indica Moldova si Capitala drept cele mai intolerante regiuni, in timp ce Banat-Crisana-Maramures este cea mai toleranta regiune a tarii, atat din punct de vedere etnic cat si religios. Nu credem ca in Romania situatia este mai grava ca in democratiile consolidate din Europa, insa constientizarea curentelor pro-discriminare si promovarea luptei impotriva acestora este o necesitate care tine de imaginea europeana si insasi demnitatea poporului roman. Vedem  totusi din experienta popoarelor europene ca lucrurile merg mai bine in comunitatile unde exista armonie, intelegere si respect reciproc. Lupta anti-discriminare trebuie promovata incepand de la clasa politica si terminand cu ONG-urile, pana la scoala din cel mai izolat catun romanesc. Poporul romanesc, eminamente crestin, are vocatia iubirii aproapelui chiar daca acesta este de alta culoare, alta religie sau tine obiceiuri si traditii diferite.

Sa nu uitam ca toleranta si buna intelegere sunt institutionalizate, insa tin de fiecare individ in parte. Acesta este si scopul declaratiei mele de astazi, sa purtam mesajul anti-discriminare prin intreaga noastra societate stratificata, pentru combaterea intolerantei si educarea noilor generatii pentru o convietuire in pace si armonie alaturi de toate minoritatile nationale.

9
Dec

Dragi cititori ai blogg-ului,

Începând din 1948, întreg mapamondul celebrează în data de 10 decembrie unul din primele obiective majore ale Organizației Națiunilor Unite, și anume adoptarea și proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului. Instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului a avut loc 2 ani mai târziu, în 1950, în plenara ONU 317, atunci când prin rezoluția 423(V) toate statele membre au fost invitate să sărbatorească această zi.

În conștiința comună Declarația a devenit un reper privind faptul că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și beneficiază de libertăți fundamentale, iar ulterior a fost completată cu aspecte împotriva discriminării rasiale, violenței asupra femeii sau privind drepturile copilului.

În România, pe data de 10 decembrie, ne-am obițnuit să vedem organizații guvernamentale și neguvernamentale care organizează evenimente speciale pentru a marca această sărbătoare. În accepțiunea noastră drepturile omului sunt acele drepturi esențiale pentru existețta fizică, dezvoltarea materiala și intelectuală și implicarea ceățenilor în viața socială a unui stat și includ drepturile fundamentale cum sunt dreptul la viață, la libertate sau demnitate. În țara noastră aceste drepturi sunt în primul rând garantate prin constituție.

După revoluție situația drepturilor omului a evoluat într-o direcție bună, atât în ceea ce privește legislația și elaborarea de acte normative, cât și în punerea în practica a acestora. Problema majora însă care persistă și în ziua de astăzi este neconștientizarea gravității reale pe care o produc încălcarile acestor drepturi. Acest lucru crează impedimente atât la elaboararea legilor cât ăi la aplicarea lor. Principalul motiv pentru această situație este lipsa de informare în rândul cetățenilor, în special în zonele rurale.

Milităm asăazi așadar pentru o mai bună promovare a cunoștinelor teoretice în acest domeniu și pentru măsuri care să ducă la educarea cetățenilor în spiritul valorilor fundamentale care însumeaza drepturile omului. Nu putem respecta ceea ce nu cunoaștem, din acest motiv este nevoie de o abordare teoretică, nu doar juridică, ci interdisciplinară pentru formarea unei imagini corecte despre acest subiect.

Din punct de vedere instituțional statul trebuie să se implice în identificarea cu acuratețe a celor mai flagrante încălăari ale drepturilor omului, luând în calcul atât dispersia geografică cât și periodicitatea ori ciclicitatea lor. De exemplu, în anii ’90 spețele des întâlnite erau cu privire la nerespectarea dreptului la proprietate (uneori chiar de către stat) sau nerespectarea dreptului la libera exprimare.

În prezent, în societatea românească modernă și occidentalizată, acestea au devenit drepturi firești, inviolabile și imprescriptibile. Am constientizat însă alte probleme care au fundamente istorice sau socio-culturale. Printre cele mai serioase probleme se numără hărțuirea ăi relele tratamente aplicate copiilor, romilor, deținutilor de către poliție, jandarmi sau alte instituții puse să aplice legea. Discriminarea sistematică a romilor a avut drept consecință afectarea dreptului la educație, la oportunități de angajare sau la asistență medicală. Discriminarea persoanelor cu dizabilități, a persoanelor bolnave de HIV/SIDA sau a minorităților sexuale continuă să fie o problemă. Sistemul nostru judiciar încă este jenat la luarea măsurilor împotriva funcționarilor de stat care comit aceste abuzuri, și cine știe cum ar fi dacș presa nu ar sesiza promt comiterea lor. O alta problemă la ordinea zilei este corupția la toate nivelurile ce a afectat toate sectoarele societații fiind incluse aici conflictele de interese sau nerespectarea standardelor de etică sau integritate. O gamă largă de încălcări ale drepturilor omului întalnim in domeniul muncii atât în ceea ce privește egalitatea de șanse la angajare cât și drepturile privind salarizarea sau condiții de muncș decente.

Pentru toate cazurile de mai sus avem instituții care încearcă (de multe ori cu succes) aplicarea legii și a normativelor de etica. Poate cea care ar trebui încurajatș datoritș importanței strategice și competenței largi este Avocatul Poporului, însă niciuna nu trebuie neglijată.

Închei cu speranța că observațiile de mai sus completează, pe cât posibil, imaginea de ansamblu pe care o dorim pentru societatea noastră, în ‘‘dezvoltarea liberă și deplină a personalității sale’’.

3
Dec

Dragi cititori ai blogg-ului,

Din 1992 Organizația Națiunilor Unite a proclamat ziua de 3 decembrie ca “Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități”. Această zi promovează înțelegerea problemelor legate de handicap, susținerea drepturile și calitatea vieții  persoanelor cu dizabilități, iar, nu în ultimul rând, promovarea nediscriminării.

Conform statisticilor U.E., în spațiul comunitar circa 10% din cetățeni suferă de o formă de dizabilitate permanentă, însă doar 5,5% primesc o formă de ajutor social. În România, există aproximativ 700 000 persoane cu dizabilități, adică un procent de 3,5% din totalul populației, dintre care 20 000 sunt instituționalizate, iar 30 000 sunt angajați cu forme legale, mult sub media europeană. În România, studiile arată că 80% dintre persoanele cu dizabilități trăiesc la limita subzistenței, adică orice formă de dizabilitate are drept consecință condamnarea la sărăcie.

U.E. încearcă implementarea unei politici sociale pe baza unei strategii care vizează anul 2020, prin care persoanele cu dizabilități constituie o prioritate pentru state, prin măsuri adecvate și stimulente pe termen lung. Integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități înseamnă o incluziune socială activă care va înlocui măsurile de asistență pasivă care, în țara noastră, nu pot fi oricum îndestulătoare. Altă consecință a măsurilor pasive este izolarea și “stigma sociala” cu care persoanele cu dizabilități s-au tot confruntat în ultimii 10 ani, în special, din partea adepților de “tăieri bugetare”.

În efortul de integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii credem că trebuie accentuate doua direcții: în primul rând stimularea angajatorilor care oferă locuri de muncă pentru aceste persoane. În acest sens, guvernul implementează deja o serie de măsuri care reflectă, de regulă, scutiri de taxe și credem că, în viitor, acestea trebuiesc îmbunătățite. Legislația europeană la care am aderat și noi prevede că orice angajator cu peste 50 angajați are obligația de a oferi minim 4% din locuri către persoane cu handicap. În România, însa, tot printr-o portiță legală, mulți angajatori aleg să eludeze această obligație prin plata unei sume de bani la bugetul de stat.

A doua direcție pe care trebuie să o încurajam este promovarea în mediul socio-economic a tuturor măsurilor de mai sus, atât cele care stimulează angajatorii, cât și obligațiile asumate prin legislație. Aici înca este mult de lucrat, iar instituțiile guvernamentale trebuie să conlucreze cu toți actorii sociali: patronate, ONG-uri, asociații profesionale etc. Cel mai bun exemplu de bună pratică este Danemarca unde rata de incluziune pe piața muncii a persoanelor cu handicap este de 75%.

Un stat modern consideră aceste persoane o necesară rezervă de forță de muncă și nu o povară pentru bugetul de asistență socială. Trebuie să le respectăm dreptul fundamental la muncă pe care îl are orice cetățean al României și al U.E.

 

 

 

 

4
Nov

In comuna Ipatele am participat la o reuniune a fermierilor organizata de GAL Colinele Iasilor. Alaturi de gazda noastra, primarul Costica Postarnac am discutat cu agricultorii despre problemele pe care le intampina si despre oportunitatile reprezentate de liniile de finantare agricole.

1
Nov
30
Oct

Caravana Voinesti – 30 oct 2014 – alaturi de domnul primar Gheorghe Dobreanu in cursa pentru alegerile Prezidentiale.

23
Sep

Dragi cititori ai blogg-ului,

20 septembrie a fost o zi importanta și plină de emoții pentru Partidul Social Democrat deoarece omul care stă în fruntea acestei organizații a împlinit deosebita vârstă de 42 de ani și totodata și-a lansat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie 2014.
Împreuna cu colegii din Iași, dar și cu cei din toata țara am luat parte la aceste eveniment pentru a ne susține colegul în marea bătălie din următoarele luni.

Mândri că suntem români!

 

19
Aug

Vineri 15 august am facut un “tur de forta” in Colegiul 3 alaturi de tinerii colegi din TSD Iasi.

Dimineata am participat la a doua editie a Zilei Comunei Tiganasi, raspunzand invitatiei primarului Iulian Chirila.La ceremonia de deschidere au participat vicepresedintele CJ Iasi Victorel Lupu, Secretarul PSD Mihai Popescu, Presedintele TSD Iasi Ionut Cimpeanu si numerosi primari din judet, alaturi de personalitati locale.Am adresat locuitorilor din Tiganasi un mesaj prietenesc si mi-am exprimat recunostinta pentru ca mi-au fost mereu alaturi.Colectivul de cadre didactice din comuna mi-a decernat o Diploma de Excelenta pentru sprijinirea copiilor cu performante la invatatura, iar eu i-am asigurat in continuare de toata abnegatia mea.

La amiaza am participat la Sarbatoarea comunei Tibana, alaturi de Presedintele PSD Tibana, Costel Turcu,  si de consilierii locali PSD.Cetatenii din Tibana mi-au multumit ca am reusit, alaturi de grupul PSD din CJ Iasi, sa obtinem plombarea DJ 248 Iasi-Tibana-Tibanesti-Dagata, la care nu se mai intervenise din 2012.Desi astazi se circula mai bine pe acest tronson, oamenii au nevoie urgenta de modernizarea promisa de peste 10 ani.

Ultima parte a zilei am petrecut-o la Voinesti, invitat fiind de Primarul Gheorghe Dobreanu si de Organizatia PSD.La eveniment au participat foarte multi fii ai satului si am avut ocazia sa stau de vorba cu ei.Comuna Voinesti incepe sa culeaga roadele proximitatii fata de Iasi, multe familii aleg sa se stabileasca aici, de aceea obiectivul de care vorbeam mai sus- modernizarea drumului- este deosebit de importanta.

26
Jun

Dragi cititori ai blogg-ului,

După o plafonare de aproape 20 ani, relațiile București-Chișinău s-au consolidat începând cu anul 2009, într-o atmosferă pozitivă bazată pe interesul celor două state în perspectiva integrării europene. România a reușit eliminarea divergențelor din regimul Voronin, ca în anul 2013, în urma crizei politice din Republica Moldova, consolidarea acestor relații să aibă iarăși de suferit. Guvernarea pro-europeană a premierului Iurie Leancă, învestit la 30 mai 2013, a adus relansarea dialogului politic la toate nivelurile.

În prezent, relația dintre cele două state este reglementată de DECLARAȚIA COMUNĂ PRIVIND INSTITUIREA UNUI PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA PENTRU INTEGRAREA EUROPEANĂ A REPUBLICII MOLDOVA, în baza căreia a luat ființă Comisia Comună pentru Integrare Europeană între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, organism în cadrul căruia îndeplinesc funcția de vicepreședinte.

Comisia comună s-a întâlnit de patru ori (20 martie 2012, 18-19 iunie 2013, 5-6 noiembrie la Chișinău), ultima reuniune având loc între 16-17 iunie la București.

Din agenda reuniunii vă amintesc prezentarea părții moldovene cu privire la stadiul actual al relațiilor Republica Moldova – Uniunea Europeană, semnarea Acordului de asociere cu U.E. și al Acordului de liber schimb (DCFTA), cooperarea economică și proiectele comune aflate în derulare, cooperarea interguvernamentală în domeniul educației.

În ceea ce privește cooperarea bilaterală, aceasta s-a dezvoltat pragmatic în ultimii ani. În domeniul energiei, amintim GAZODUCTUL IAȘI-UNGHENI, proiect de importanță strategică pentru securitatea energetică a Republicii Moldova ce are stabilită pentru inaugurare data de 27 august 2014; alt proiect important este LINIA DE INTERCONECTARE LEA 110KV FALCIU(RO)-GOTEȘTI(MD) ce a fost pusă sub tensiune la 19 noiembrie 2013, iar în curs de pregătire sunt liniile de 400 kV Iași-Ungheni-Strășeni și Isaccea-Vulcănești. În domeniul educațional menționăm alocarea a 20 milioane de euro de către România sub forma unui angajament de durată pentru formarea noilor generații de peste Prut – 5000 de burse de studiu oferite doar pentru anul școlar 2013-2014.

România acordă în prezent sprijin Republicii Moldova pentru dezvoltarea unui sistem de asistență medicală de urgență similar SMURD, iar de la 1 decembrie 2013 TVR a reintrat în emisia radio-difuzorilor publici pentru Republica Moldova.

Pe lângă demersurile constructive enumerate mai sus, România a tratat cât se poate de serios avansarea proiectului european al Republicii Moldova, astfel încât astăzi putem afirma că acest proces, cu sprijinul României, a devenit unul ireversibil. Dacă la 28 aprilie 2014 a avut loc liberalizarea vizelor de călătorie (primul stat estic care beneficiază de această libertate fundamentală U.E.), pe 27 iunie 2014, în câteva zile de astăzi, va avea loc, la Bruxelles, semnarea Acordului de asociere U.E. – Republica Moldova. România va fi primul stat membru U.E. care va ratifica Acordul, imediat după semnare, ratificare ce trebuie făcută de urgență și de către Parlamentul de la Chișinău.

Alegerea suverană a Republicii Moldova trebuie să fie integrarea europeană, iar România va acționa cu toată diligența pentru obținerea recunoașterii internaționale. Suntem alături de frații noștri de peste Prut.